Studiogovora: Nostalgia comunității ca motor al schimbării

25 July 2025

Studiogovora: Nostalgia comunității ca motor al schimbării

INTERVIU: Manuela Zipiși FOTO: Marius Vasile

Pe final de secol al XIX-lea începea pe Valea Hinței proiectul înființării unei stațiuni balneare având drept model faimoase stațiuni franțuzești precum Vittel, Vichy sau Evian. Este momentul în care stațiunea Băile Govora își începe istoria care va determina, în primele decenii ale secolului XX, și dezvoltarea localității cu același nume, pe străzile și dealurile din jur, epocă în care apar, printre altele, numeroase vile și impunătorul Hotel Palace.

În prezent și în urma tuturor urmelor lăsate de timp inclusiv asupra arhitecturii, construcții precum Pavilionul de băi (realizat după planurile arhitectului Ernest Doneaud), Cazinoul, Uzina, mai multe vile și hoteluri se află într-un stadiu de abandon.

În acest context, apărea în 2019 inițiativa Studiogovora, un colectiv de specialiști și activiști care și-au propus nu numai să documenteze moștenirea culturală a locului, ci să ofere și asistență pentru revitalizare. De atunci, echipa formată din arhitecți, istorici de artă și specialiști în comunicare – Ștefania Hîrleată, Irina Leca, Catinca Mănăilă, Roxana Mazilu, Bianca Oneață și Radu George Tîrcă – a reușit să repună Băile Govora pe harta interesului public, grație a numeroase inițiative și evenimente. Printre acestea se numără organizarea Zilelor Arhitecturii Balneare, apariția unui Ghid de Bune Practici sau conservarea uneia dintre vilele care datează de la înființarea stațiunii, Vila Ivanovici. Eforturile și povestea merg mai departe, mai ales că inițiativa se bucură și de recunoaștere internațională: Studiogovora a devenit recent organizație membră a Europa Nostra.

Studiogovora își concentrează forțele în scopul revitalizării patrimoniului prin artă și implicare civică – care este răspunsul și impactul pe care l-a avut inițiativa la nivel local?

Nostalgia comunității este puternică, iar noi vrem să o transformăm în motorul schimbării. Localnicii văd în noi o speranță, ceea ce ne bucură, dar vine la pachet și cu o provocare: în timp ce noi ne dorim să-i inspirăm să se implice activ, unii au tendința de a lăsa totul în seama noastră. Noi credem că responsabilitatea pentru viitorul Govorei trebuie să fie împărțită între comunitate, autorități și investitori pentru o dezvoltare autentică.

A fost un moment care ne-a confirmat că munca noastră începe să dea roade: am surprins o discuție între doi bătrânei, care discutau „nu poți să construiești orice într-o stațiune ca Govora, trebuie să respecți specificul local”, referindu-se la Ghidul de Bune Practici.

De ce Băile Govora? Cum ați ajuns să vă îndreptați atenția și energia către acest punct de pe harta țării?

Totul a început cu atașamentul personal al lui Radu, care a copilărit în Govora și și-a dorit să contribuie, ca arhitect, la depășirea momentului de criză al stațiunii. Dar, dincolo de legătura afectivă, Govora este un loc cu o semnificație aparte: un proiect fanion al guvernului român de final de secol XIX, simbol al aspirațiilor României de a se alinia lumii occidentale. Stațiunea este un exemplu relevant pentru istoria noastră modernă. Această moștenire trebuie protejată și valorizată, iar provocarea noastră este să găsim scenarii care să respecte spiritul vizionar original.

Care ar fi micile victorii și viitoarele „bătălii” ale Studiogovora?

Am pus Govora pe harta patrimoniului românesc prin Zilele Arhitecturii Balneare, atrăgând oameni care au început să vadă Govora cu alți ochi. Un mare pas înainte a fost crearea Ghidului de Bune Practici, esențial pentru păstrarea specificului local. Pe partea de advocacy, avem niște „bătălii” în ceea ce privește autorizarea intervențiilor. Încercăm să schimbăm narativa prin puterea exemplului. Am pornit de la microintervenții și acum contribuim la reabilitarea unei clădiri din Parcul Balnear și restaurarea Vilei Constanța Marieta, care sperăm să devină repere în dezvoltarea stațiunii și materializarea principiilor pe care le promovăm.

Recent, Studiogovora a devenit organizație membră a Europa Nostra. Cum vă impulsionează acest lucru să continuați inițiativele începute?

Este o onoare să facem parte dintr-o rețea europeană de experți și o oportunitate uriașă de a învăța de la cei mai buni. Sunt multe stațiuni europene care au trecut prin perioade de declin și s-au repoziționat ca destinații de turism cultural și medical pornind de la patrimoniu. Credem că și Govora poate să devină un exemplu european și ne-am dori ca decidenții locali să colaboreze spre un astfel de țel.

Trei locuri din județul Vâlcea pe care le-ați recomanda cuiva care ajunge în zonă pentru prima oară:

Hotel Palace, Băile Govora – arhitectură balneară de influență franceză.
Culele de la Măldărești – arhitectură fortificată oltenească.
Mănăstirea Hurezi – simbol al stilului brâncovenesc, sit UNESCO.

Scurt popas pe harta gastronomică: câteva locuri din Băile Govora și împrejurimi unde reveniți cu plăcere.

Conacul lui Maldăr (Măldărești) și Hanul Vatra (Costești), ambele oferind experiențe gastronomice autentice.

Dacă ajungeți la Govora, recomandăm restaurantul Hotelului Palace. Am fi recomandat brutăria, celebră pentru programul său neobișnuit de noapte ce aduna tineri din toată zona, însă s-a închis recent.

Câte ceva despre proiectele Studiogovora pe care le pregătiți pentru acest an:

Continuăm activitățile culturale și ne concentrăm pe două direcții mari: studii istorice pentru valorificarea patrimoniului și proiecte de reabilitare. Dincolo de cele două intervenții amintite, un alt proiect este transformarea unei centrale termice din Govora într-un hub cultural și de cercetare în patrimoniu balnear, parte a Govora Heritage Lab.