12 September 2025

„Teatrul Grivița 53 sparge gheața și sperăm ca Bucureștiul să nască un cartier cultural pe care încă nu îl are.” Interviu cu Tiberiu Mercurian

Dacă ar fi să căutăm în mitologia urbană a Bucureștiului personaje care fac legătura între cifre și emoții, între tabele excel și poezie, numele lui Tiberiu Mercurian ar apărea imediat. Într-o lume în care teatrul e adesea privit ca opus al pragmatismului corporatist, el a ales să demonstreze că rațiunea și pasiunea pot coexista. După ani petrecuți în marketing și comunicare, și-a transformat experiența într-un instrument prin care sprijină proiecte teatrale, construite nu doar pe scenă, ci și în oraș. Grivița 53, teatrul ridicat prin donații, e dovada că arta poate genera comunitate, iar comunitatea poate deveni infrastructură culturală. Pe 18 septembrie, în prima zi a festivalului UNDERCLOUD, va avea loc deschiderea pentru ctitori a clădirii viitorului teatru.

 

Grivița 53 s-a născut ca un vis colectiv. Cum a schimbat deja cartierul simplul fapt că oamenii au început să vorbească despre un teatru nou aici, înainte ca el să existe fizic?

 

Ceea ce la început a fost considerat „un vis frumos” sau „o fantasmagorie” este acum realitate, după doi ani și jumătate de la demararea șantierului. Chiar dacă am avut un banner afișat pe fațadă, care anunța construcția noului teatru, puțini au crezut că vom duce la bun sfârșit demersul. Dar, oricât de greu a fost, am reușit. Impactul noii construcții în cartier este vizibil și foarte puternic. Noua clădire atrage. Are magnetism. Se opresc trecătorii, fac poze, se uită peste gard și pleacă cu zâmbetul pe buze. Asta este un semn bun.

Calea Griviței are o energie aparte, cu povești vechi și o comunitate diversă. Ce a însemnat zona asta pentru tine atunci când ați ales să legați de ea un proiect cultural?

 

Cred că zona ne-a ales pe noi, nu noi zona. Nu știu de ce, însă în perioada când căutam teren pentru construcție, am insistat pe lângă Chris să venim să vedem casa din Calea Griviței 53. A refuzat de multe ori până când a cedat, a venit și a fost dragoste la prima vedere. Eu nu prea simt „energiile”, însă când am ajuns cu Chris aici, mi-a spus că acesta va fi locul construcției teatrului pentru că are energie pozitivă. Și eu am avut și am încredere în ceea ce simte ea. În timp am descoperit zona și cred că nu există un loc mai potrivit pentru acest nou teatru.

 

În multe orașe, teatrele și festivalurile devin nuclee de regenerare urbană. Crezi că Grivița 53 și UNDERCLOUD pot juca același rol pentru București?

 

Fără îndoială. Deja pe Grivița veche (de la Buzești până la intersecția cu Calea Victoriei) sunt atâtea locuri frumoase, cu grădini deschise publicului care au un farmec aparte, cu magazine de artă, cu galerii. Dimineața, când îmi beau cafeaua în vitrina teatrului, văd oameni foarte frumoși care trec prin față. Trebuie doar să aibă motive să se oprească și, încetul cu încetul, aceste motive se înmulțesc.
 

Teatrul Grivița 53 va fi cu siguranță un prim pol de atracție, iar noi ne-am propus să dezvoltăm zona atât prin această construcție nouă, cât și prin festivalul UNDERCLOUD, ajuns la cea de-a 18-a ediție, care de patru ediții se desfășoară pe Calea Griviței și care a ajutat la dezvoltarea acestui cartier. Teatrul Grivița 53 sparge gheața și sperăm ca Bucureștiul să nască un cartier cultural pe care încă nu îl are.

 

UNDERCLOUD a ajuns să se desfășoare și în spațiile de pe Calea Griviței, în apropierea viitorului teatru Grivița 53. Cum a schimbat asta identitatea festivalului și relația lui cu orașul?

 

Festivalul a avut o evoluție foarte frumoasă. A coborât de sub norii de pe terasa Motoare, a poposit la Muzeul Țăranului Român și la ARCUB Hanul Gabroveni, iar de patru ediții se desfășoară pe Calea Griviței. Festivalul s-a adaptat la noile spații și a crescut natural de la an la an. La spectacolele de teatru și de dans s-au adăugat expoziții, happening-uri, performance-uri, conferințe, spectacole-lectură, painting performances, concerte, aducând un plus experienței de festival. Este un festival care oferă multiple experiențe culturale.

Cum a fost experiența de a duce festivalul în mai multe spații de pe Calea Griviței și de a implica astfel întreaga zonă în povestea lui?

 

Este un proces în dezvoltare. Avem norocul să avem în comunitate decidenți cu care suntem pe aceeași lungime de undă. De la rectorul UNArte, Cătălin Bălescu, la părintele Coman de la biserica Sfinții Voievozi, de la proprietari de cafenele la galeriile mai mici sau mai mari de pe Calea Griviței, toți susțin propunerea noastră și ne sunt alături în transformarea Căii Griviței într-o „stradă culturală”. Nu în ultimul rând, sprijinul autorităților locale este vital în demersul nostru.

 

Ce reacții ați primit din partea oamenilor din cartier, odată ce festivalul a adus spectacole și evenimente chiar pe Calea Griviței?

 

La prima ediție am avut inima strânsă, pentru că locul era nou, nu știam cum vor primi vecinii traficul mărit și zarva unui festival. Am fost plăcut surprinși. Și-au trimis copiii la evenimentele din Minicloud, ne-au aplaudat de la ferestre când am avut spectacole stradale, iar vecinii care au terase ne făceau de mâncare. Cred că începem să facem parte din viața lor.

 

Ce înseamnă pentru voi faptul că teatrul Grivița 53 se construiește din donații publice și cum s-a transformat acest proces într-o poveste de comunitate?

 

De la bun început, am spus că inițiativa a fost a noastră, că investiția de început a fost a noastră, dar aportul comunității a fost fundamental și știam că fără el nu vom duce la bun sfârșit acest demers. Pentru că nu era o inițiativă despre ego, ci despre solidaritate. Noi nu am promis un demers imobiliar, ci unul cultural; nu ne-am propus să construim doar un imobil, ci un spirit.


Finalizarea construcției și demararea spectacolelor preconizate pentru finalul anului trebuie să fie un motiv de mândrie pentru fiecare membru al comunității Grivița 53. Am dus la bun sfârșit un vis și o speranță a multor mii de oameni. Și asta nu e puțin lucru.

 

Grivița 53 propune un model unde arta, comunitatea și orașul se întâlnesc. Cum găsiți echilibrul între viziunea artistică și nevoile oamenilor din zonă?

 

Teatrul Grivița 53 este unic nu doar ca obiect de arhitectură, sau pentru că este un teatru născut după 80 de ani în București dintr-o inițiativă privată, de la zero, și face punte cu 1946, cu ultimul demers privat din oraș. Teatrul Grivița 53 va fi altfel ca demers artistic. Unicitatea și identitatea acestui nou spațiu de creație vor fi garantate de viziunea propusă de Chris. Va fi un teatru creat pe adaptări, pe dramatizări sau texte unice scrise special, va fi un spațiu care să producă experiențe culturale, nu divertisment, care să îi scoată din confort atât pe spectatori, cât și pe artiști, și va fi gazdă pentru spectacole din alte orașe și din alte țări care se înscriu în demersul nostru artistic.

 

Dacă te gândești la următorii zece ani, cum vezi Calea Griviței după ce teatrul va fi ridicat și festivalurile vor continua să anime zona?

 

Ne dorim ca demersul nostru să inspire și alte spații care să fie dezvoltate de alți visători. Asta a fost unul dintre obiectivele noastre: să fim un model de urmat. Cu siguranță, Calea Griviței va fi revitalizată și mai animată decât în prezent și își va recăpăta spiritul artistic din perioada interbelică, atunci când era considerată Montmartre-ul Bucureștiului. Dacă Calea Victoriei se identifică astăzi cu diverse berării, cafenele, gelaterii, sper ca Calea Griviței să se identifice cu teatre, galerii de artă, spații creative și cafenele frumoase printre ele.

Festivalul UNDERCLOUD, ajuns la cea de-a 18-a ediție, are loc între 18 septembrie – 5 octombrie pe Calea Griviței, în proximitatea viitorului teatru Grivița 53. Programul complet https://www.undercloudfest.ro/program-2025/ și biletele sunt disponibile aici: https://www.bilet.ro/evenimente?categorie=UNDERCLOUD  



 

Tag-uri: