La 18 ani de la apariția pe piață a primului număr al revistei igloo, arh. Bruno Andreșoiu, lansează colecția editorialelor sale memorabile, care tot pentru atâția ani au adus o savoare aparte revistei și altor publicații igloo, devenind în mare măsură iconice prin oralitatea textului și franchețea abordării subiectelor. Volumul de colecție este totodată o radiografie a societății […]
Indiferent care ar fi disprețul pe care ni-l inspiră, kitsch-ul face parte din condiția umană. — Milan Kundera, Insuportabila ușurătate a ființei Iconiță cu ceas, oglindă și termometru cu Fecioara Maria; Vlad Țepeș în formă de halbă, cu calota craniană pe post de capac; lingură de porțelan cu Casa Poporului; desfăcător de bere cu Cimitirul […]
Am ales pentru igloo #186_Marca K exemple de artă și design contemporan în care kitsch-ul trece la neo-kitsch în paradigma asumării, a autoreferențialității ironice, a luării de poziție artistice utilizând simbolistica elementelor kitsch și pura plăcere a formelor și culorilor. Barnaby Barford este un artist britanic, absolvent al Royal College of Art, cunoscut pentru instalații, desene, dar mai […]
De data asta, cu un astfel de subiect, într-o astfel de rubrică, simt că mă aventurez pe un teritoriu uşor minat. Dar, n’ecoutant que mon courage, cum ar zice un belgian îndrăgostit de fraze gata făcute.
Acoperişul, mai întâi de toate, are un rol funcţional. Ştie toată lumea că acoperişul este partea de deasupra care acoperă şi protejează o clădire. Acesta este, totodată, şi o încheiere, un fel de finit coronat opus al unui imobil.
Sunt convins că spiritele exacte, fie ei simpli perfecţionişti, rokeri sau monahi vor spune că gardurile pe care le-am pozat aici puteau foarte bine să stea la capitolul forme, respectiv culoare.
Gresia urcătoare este o specie care creşte în climat post-revoluţionar, temperat continental.
Se spune, folosind un clişeu, că „detaliile nu mai contează“, la fel cum se spune că „intenţia contează“. Intenţia, în acest articol, este de a arăta că, totuşi, detaliile contează.
Ştim, încă de mici, că ceea ce este transparent nu se vede. De aceea, uneori, ne lovim cu capul de geamurile bine spălate. Extrapolând, am putea spune că o lume în care kitsch-ul e transparent este o lume perfectă fiindcă acesta nu se vede.
