TEXT: arh. Mădălin GhigeanuDacă pentru mulți, cel mai important edificiu din cartierul Primăverii (denumirea interbelică fiind Parcelarea Jianu) este vila kitsch a lui Ceaușescu din Bd. Primăverii 50 (arh. Aron Solari Grimberg), pentru mine este, fără discuție, palatul mediteranean din Mircea Eliade 14. Imobilul realizat
Arhitectul Alexandru Zaharia – poză din legitimația Corpului Arhitecților, fotografiată de Oana Marinache TEXT: arh. Mădălin GhigeanuArhitectul Alexandru Zaharia este, fără discuție, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai curentului mediteraneean al perioadei interbelice din România. Este, poate, cel care instaurează cu forță acest curent,
Cel de-al doilea volum Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic, în ediție bilingvă, română-engleză, completează colecția igloopatrimoniu cu o nouă carte-obiect, marcând totodată un eveniment editorial mult așteptat în redacția igloo: continuarea explorării unui fenomen arhitectural inedit din peisajul citadin bucureștean. Cartea documentează și prezintă
Vila Constantin Bușilă, str. Rabat nr. 1 Detaliu – intrarea principală, fațada din str. Rabat Vedere din fosta sufragerie către terasă și grădină Mobilierul original păstrat în biroul-bibliotecă Anterioară Următoare ARHITECTURĂ: ICON STUDIO DE ARHITECTURĂ TEXT: Cristian Brăcăcescu FOTO: Andrei Mărgulescu Personalitatea inginerului Constantin Bușilă nu se bucură de o notorietate
Fragmentul de mai jos deschide albumul București – Oraș Art Deco / Bucharest – Art Deco City, proaspăt reeditat în colecția igloopatrimoniu. Prețiosul volum propune o revizitare generos ilustrată a Bucureștiului interbelic sub semnul arhitecturii Art Deco, ce nu doar că a conturat imaginea unui spațiu urban
Fragmentul de mai jos deschide albumul București – Oraș Art Deco / Bucharest – Art Deco City, proaspăt reeditat în colecția igloopatrimoniu. Prețiosul volum propune o revizitare generos ilustrată a Bucureștiului interbelic sub semnul arhitecturii Art Deco, ce nu doar că a conturat imaginea unui spațiu urban
Și dacă am început în luna Martie să deschidem sertarele cu proiecte ce poartă amprente feminine, nu puteam să rămânem doar la suprafață. Am căutat mai adânc în arhive, am șters praful și am decis să aducem la lumină materiale semnate de arhitecte care au
Fundația Pro Patrimonio sărbătoreşte Zilele Patrimoniului European în București printr-o dezbatere despre texturile uitate ale arhitecturii moderniste. Mare parte din fondul construit al orașului București datează din perioada dintre cele două războaie mondiale, când, sub influența noilor tendințe din arhitectură și a dezvoltării tehnicilor de
În 2004, a început exodul românilor spre Italia și Spania. Nu a fost însă întotdeauna în această direcție. Meșteri italieni au contribuit la arhitectura Bucureștiului din secolul al XIX-lea, iar în perioda interbelică arhitectul Victor Asquini a contribuit cu numeroase edificii, dar și lucrări teoretice
