igloo 230 / Spațiul muzeal recent. Transformări, hibridizări, metamorfoze / februarie – martie 2026

Publicat: 13 februarie
Format: 230 × 310
Pagini: 166

Transport GRATUIT oriunde vrei, prin curier.

Descriere

igloo 230 este un număr despre transformare: a muzeelor, a orașelor, a patrimoniului și a practicilor contemporane de arhitectură și design. Este un număr care privește spațiile construite nu ca forme fixe, ci ca procese deschise, în continuă negociere cu timpul, memoria și comunitatea.

Dosarul noului număr propune o sinteză a modului în care instituția muzeală se reinventează astăzi. Spațiul muzeal și-a recăpătat din ce în ce mai mult dimensiunea proteică, punând sub semnul întrebării formele consacrate, conservatoare ale acestei instituții.

 

În ultimii ani, muzeul a început să se comporte ca o instituție fertilă. Nu mai trăiește dintr-o expoziție „permanentă”, așezată ca un canon pe perete, ci din rotație, din infrastructură și dintr-o funcție socială tot mai prezentă. În interior, raportul dintre tezaurizare, conservare și expunere se rearanjează: depozitul iese la vedere, curatorii compun și recompun discursuri culturale, restaurarea devine spectacol, iar arhiva își cere dreptul la public. În același timp, muzeul se hibridizează: se lipește de bibliotecă, de educație, de piața urbană, împrumută din logica mall-ului, apoi se întoarce împotriva ei, încercând să recupereze atenția.

 

Dosarul Spațiul muzeal recent. Transformări, hibridizări, metamorfoze aduce exemple internaționale relevante, semnate de arhitecți de prestigiu, și debutează cu un eseu semnat de Augustin Ioan, Transformers: muzeele azi. Urmărește apoi noile tipologii hibride și scenariile radicale de funcționare, într-un exercițiu de a înțelege și ilustra noile mecanisme ale relației dintre arhitectură și muzeu privit ca spațiu de conservare și comunicare a patrimoniului: viitorul conversiei la Fondation Cartier (proiect Ateliers Jean Nouvel), gestionarea la vedere a colecțiilor la V&A East Storehouse (proiect Diller Scofidio + Renfro), muzeul care refuză să fie clădire în cazul Calder Gardens (Herzog & de Meuron și Piet Oudolf) sau Taichung Museumbrary (un proiect SANAA), unde biblioteca și muzeul se contopesc într-o infrastructură culturală nouă. Arhitectura devine instrument narativ în Fenix (semnat MAD), un muzeu dedicat migrației, iar istoria explorării capătă o dimensiune sensibilă și specifică în Muzeul Schiului din Oslo (un proiect Snøhetta).

 

Sumarul este completat de rubricile despre arhitectură, design, patrimoniu și spațiu public din România. Rubrica de proiecte internaționale deschide perspectiva către arhitectura contemporană a vecinilor – acest număr aruncând o privire la sud, în Bulgaria.

 

SUMAR

Editorial (de Bruno Andreșoiu)
Creșterea competitivității

Agendă

Muzeul ca spațiu al evadării creatoare. Despre cartea Building Culture de Julian Rose

Laboratoriya: ruinele „unui viitor ce se imagina etern”. Andreea Ilie la Jecza Gallery București

Orașul-arhivă. Redeschiderea Muzeului de Fotografie din Rotterdam

Martin Parr, ultimul cadru: Global Warning, un portret al lumii care se consumă

 

din România

Arhitectură

Transilvania Residence. Gest sculptural în linii ferme
Consolidarea și extinderea Facultății de Horticultură USAMVB
Împreună sub semnul jocului: Centrul de joacă Little Town
Sala de evenimente „Province”: Sinergia lemnului în ecouri vernaculare

 

Interior

Laboratorium: alchimie între memorie și experiment

 

Patrimoniu
Restaurarea Bisericii „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți

 

Spațiu public

În favoarea pietonilor: revitalizarea centrului istoric din Turda

 

Critică de arhitectură (de Șerban Țigănaș)
Va cânta Pasărea Phoenix? Noua Academie Națională de Muzică „Gheorghe Dima” la Cluj-Napoca

 

Design
Ioana Pioaru și frumusețea atemporală a desenului în cerneală

 

Administrativ
Orașul la 30 de metri: Reșița între primărie și atelier

 

În dialog

Praguri (in)vizibile: arhitectură și muzică. Radu Teacă – Cristian Mandeal

 

Dosar
Când muzeul își schimbă metabolismul

Transformers: muzeele azi (de Augustin Ioan)

Viitorul conversiei ca tipologie muzeală: Fondation Cartier

Gestionarea infinitului. V&A East Storehouse

Muzeul care refuză să fie clădire: Calder Gardens

Taichung Museumbrary și noua tipologie hibridă

Arhitectură narativă – Fenix, un muzeu de artă dedicat migrației

Secole de explorări prin zăpadă: Muzeul Schiului din Oslo

 

Seen City (BD de Bruno Andreșoiu)
Platforme industriale, căpușe comerciale

 

Internațional | Arhitectură

Conturul unui peisaj: arhitectură bulgară contemporană

Restaurarea Halelor Centrale din Sofia: o nouă ipostază culturală pe fundații romane

Alb antic: Hotel Hello Plovdiv

Casa cu pini, Varna – elogiu arhitecturii tăcute

 

igloo înCerc

La Râșnov, între peisaje și gusturi din Țara Bârsei

deStat: MATCA, natură, tradiție și rafinament contemporan

deGustat: Savori de la munte. Restaurant Panoramic Spice

deAflat: Pușcălupi Gin: savoare istorică și craft botanic

deVăzut: Cetatea Râșnov, martor blând al istoriei zbuciumate

50,00 lei

Share:

igloo 230 este un număr despre transformare: a muzeelor, a orașelor, a patrimoniului și a practicilor contemporane de arhitectură și design. Este un număr care privește spațiile construite nu ca forme fixe, ci ca procese deschise, în continuă negociere cu timpul, memoria și comunitatea.

Dosarul noului număr propune o sinteză a modului în care instituția muzeală se reinventează astăzi. Spațiul muzeal și-a recăpătat din ce în ce mai mult dimensiunea proteică, punând sub semnul întrebării formele consacrate, conservatoare ale acestei instituții.

 

În ultimii ani, muzeul a început să se comporte ca o instituție fertilă. Nu mai trăiește dintr-o expoziție „permanentă”, așezată ca un canon pe perete, ci din rotație, din infrastructură și dintr-o funcție socială tot mai prezentă. În interior, raportul dintre tezaurizare, conservare și expunere se rearanjează: depozitul iese la vedere, curatorii compun și recompun discursuri culturale, restaurarea devine spectacol, iar arhiva își cere dreptul la public. În același timp, muzeul se hibridizează: se lipește de bibliotecă, de educație, de piața urbană, împrumută din logica mall-ului, apoi se întoarce împotriva ei, încercând să recupereze atenția.

 

Dosarul Spațiul muzeal recent. Transformări, hibridizări, metamorfoze aduce exemple internaționale relevante, semnate de arhitecți de prestigiu, și debutează cu un eseu semnat de Augustin Ioan, Transformers: muzeele azi. Urmărește apoi noile tipologii hibride și scenariile radicale de funcționare, într-un exercițiu de a înțelege și ilustra noile mecanisme ale relației dintre arhitectură și muzeu privit ca spațiu de conservare și comunicare a patrimoniului: viitorul conversiei la Fondation Cartier (proiect Ateliers Jean Nouvel), gestionarea la vedere a colecțiilor la V&A East Storehouse (proiect Diller Scofidio + Renfro), muzeul care refuză să fie clădire în cazul Calder Gardens (Herzog & de Meuron și Piet Oudolf) sau Taichung Museumbrary (un proiect SANAA), unde biblioteca și muzeul se contopesc într-o infrastructură culturală nouă. Arhitectura devine instrument narativ în Fenix (semnat MAD), un muzeu dedicat migrației, iar istoria explorării capătă o dimensiune sensibilă și specifică în Muzeul Schiului din Oslo (un proiect Snøhetta).

 

Sumarul este completat de rubricile despre arhitectură, design, patrimoniu și spațiu public din România. Rubrica de proiecte internaționale deschide perspectiva către arhitectura contemporană a vecinilor – acest număr aruncând o privire la sud, în Bulgaria.

 

SUMAR

Editorial (de Bruno Andreșoiu)
Creșterea competitivității

Agendă

Muzeul ca spațiu al evadării creatoare. Despre cartea Building Culture de Julian Rose

Laboratoriya: ruinele „unui viitor ce se imagina etern”. Andreea Ilie la Jecza Gallery București

Orașul-arhivă. Redeschiderea Muzeului de Fotografie din Rotterdam

Martin Parr, ultimul cadru: Global Warning, un portret al lumii care se consumă

 

din România

Arhitectură

Transilvania Residence. Gest sculptural în linii ferme
Consolidarea și extinderea Facultății de Horticultură USAMVB
Împreună sub semnul jocului: Centrul de joacă Little Town
Sala de evenimente „Province”: Sinergia lemnului în ecouri vernaculare

 

Interior

Laboratorium: alchimie între memorie și experiment

 

Patrimoniu
Restaurarea Bisericii „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți

 

Spațiu public

În favoarea pietonilor: revitalizarea centrului istoric din Turda

 

Critică de arhitectură (de Șerban Țigănaș)
Va cânta Pasărea Phoenix? Noua Academie Națională de Muzică „Gheorghe Dima” la Cluj-Napoca

 

Design
Ioana Pioaru și frumusețea atemporală a desenului în cerneală

 

Administrativ
Orașul la 30 de metri: Reșița între primărie și atelier

 

În dialog

Praguri (in)vizibile: arhitectură și muzică. Radu Teacă – Cristian Mandeal

 

Dosar
Când muzeul își schimbă metabolismul

Transformers: muzeele azi (de Augustin Ioan)

Viitorul conversiei ca tipologie muzeală: Fondation Cartier

Gestionarea infinitului. V&A East Storehouse

Muzeul care refuză să fie clădire: Calder Gardens

Taichung Museumbrary și noua tipologie hibridă

Arhitectură narativă – Fenix, un muzeu de artă dedicat migrației

Secole de explorări prin zăpadă: Muzeul Schiului din Oslo

 

Seen City (BD de Bruno Andreșoiu)
Platforme industriale, căpușe comerciale

 

Internațional | Arhitectură

Conturul unui peisaj: arhitectură bulgară contemporană

Restaurarea Halelor Centrale din Sofia: o nouă ipostază culturală pe fundații romane

Alb antic: Hotel Hello Plovdiv

Casa cu pini, Varna – elogiu arhitecturii tăcute

 

igloo înCerc

La Râșnov, între peisaje și gusturi din Țara Bârsei

deStat: MATCA, natură, tradiție și rafinament contemporan

deGustat: Savori de la munte. Restaurant Panoramic Spice

deAflat: Pușcălupi Gin: savoare istorică și craft botanic

deVăzut: Cetatea Râșnov, martor blând al istoriei zbuciumate